A demucrazia in deroga: l’identità di u Mediterraniu sguassata da i decreti
Quandu i decreti d’urgenza è i cummissariati speziali diventanu a norma, a demucrazia cessa di funziunà.
In u core di u Mediterraniu, l’isula di Sardigna hè diventata un laburatoriu di sprupriazione ghjuridica è materiale. Sottu à u scudu di i decreti d’urgenza è di e deroghe speziali, u Statu talianu è i grandi capitali multinaziunali smantellanu l’ecunumia rurale è privatizeghjanu e coste prutette. Se l’annullamentu di i diritti è di e leggi territuriali si pò consumà cù ssa facilità, par decretu, propiu in u centru di u cusiddettu Occidente civile, vole dì chì nisuna prutezzione ordinaria ci mantene sicuri, in qualunqui locu ci trovemu.
U furto di a rapresentanza è u disarmu puliticu
U prucessu di sprupriazione furzata di a Sardigna cumencia cù a neutralizazione di a so rapresentanza pulitica, messa in attu par affucà da u principiu ogni tentativu di autoguvernu istituziunale. Un strumentu fundamintale par ottene ssu scopu hè a lege eletturale regiunale chì, in accordu cù e segreterie di i partiti centrali taliani, hà introduttu sbarramenti eletturali antidemucratichi in un territoriu riccu di sfarenze è specificità. Ssa barriera, unita à una prupaganda capillare fundata nantu à i favori, e logiche clientelari è e prumesse d’assistenza, hà custrettu e forze endemiche è indipendentiste à l’isulamentu o à l’assorbimentu in e cualizione naziunali.
U risurtatu hè statu a cuntaminazione sistematica di i partiti sardi, a cumincià da u Partitu Sardo d’Azione fundatu da Emilio Lussu. E fazzione chì sceglinu di firmà indipendenti s’affrontanu cù l’impossibilità di participà à u ghjocu puliticu senza piegà si à e regule brute di u sistema centrale, chì alimenta l’arrivismu, l’individualismu è e dinamiche tossiche.
Ssu dèficit demucraticu s’amplificheghja in modu duminante à scala supranaziunale. In l’elettione par u Parlamentu Europeu, a Sardigna hè storicamente accoppiata in una sola macro-circuscrizzione cù a Sicilia, a densità di pupulazione netamente superiore di a quale annulla de facto a pussibilità chì u populu sardu eleghji rapresentanti diretti capaci di difende i so intessi specifichi in Bruxelles. Davanti à ssu viotu di putere, a classe pulitica lucale hà aduttatu una strategia di tutale disinteressu: i rapresentanti regiunali sceglinu a via di l’auto-assuluzione, ghjustifichendu a so inerzia cù a fòrmula “ùn dicidimu micca noi” è sottumettendu si passivamente à l’ordini chì gunganu da livelli amministrativi ierarchicamente più alti—ch’elli sianu decreti rumani o normative europee. I rari ricorsi è tentativi di rigulazione sò deliberatamente debuli, prisentati solu par esse righjittati è pudè scaricà a colpa altrò.
Da u sfruttamentu storicu à a speculazione energetica
Storicamente integrata in e dinamiche centrale cù funzioni subalterne —risorsa mineraria da estrae, riserva di legnu nantu à i boschi lucali, cortile tossicu, basa militare, periferia par i cunfinati è parcu di divertimentu staziunale par u turismu di lussu— a Sardigna hà patitu un peghjuramentu nutevule di ssu rolu di culonia cù l’arrivu di a transizione eculògica. Ssa grande operazione finanziaria hà decretatu l’utilità di l’isula par parechje risorse strategiche, trasfurmendu a in a muneta di scambiu ideale par u guvernu centrale davanti à l’esigenze strangere.
Cumu accade in a maiò parte di u sudu è di u centru di l’Italia, u Statu talianu hà preparatu a strada à i sugetti privati cù decreti guvernativi d’urgenza. Prutette da e decisioni di l’esecutivu è cunfirmate da e sentenze de a magistratura, e sucità private ponu oghje spruprià è decide nantu à i territorii, ricusendu à i lucali u dirittu custituziunale è statutariu di difende i beni ambientali, culturali è di u paisaghju. Ssa privazione di diritti non solu annulla e ragiò di i citadini, ma esenta l’entità pùbliche stesse da i so duveri istituziunali precisi di prutezzione di u territoriu.
L’esempiu u più macroscòpicu hè u pracedente di u mega-prughjettu eòlicu di ERG. Malgradu l’uppusizione tutale è furmale espressa da u Ministeru di a Cultura, u Ministeru di a Transizione Eculògica (MASE) guidatu da Roberto Cingolani hà truvatu una cunvergenza tutale in a Presidenza di u Cunsigliu, induve u capu di u guvernu Mario Draghi hà fattu soia a linea di u MASE, appruvendu l’opera par utorità cù una delibera di u Cunsigliu di i Ministri chì hà sguassatu tutti i pareri tecnichi negativi, sancendu a degradazione definitiva di a prutezzione di u patrimoniu storicu è di u paisaghju à priurità di secondu òrdine davanti à l’esigenze di i grandi gruppi industriali.
U smantellamentu rurale è u sacrifiziu di u bame
In l’ultimi anni, l’imposizione di sacrifizii è a privazione di diritti par l’intruduzione di l’impianti di energia rinnuvabile s’hè estesa à altri cuntesti. Dapoi l’annu scorsu, l’attaccu miratu à u settore rurale s’esprime cù decisioni chì dannighjanu è bloccanu u sviluppu di u patrimoniu agrìculu è di i pastori di l’internu. U casu u più chjaru hè quellu di a dermatitis bovina. Usendu cum’è scudu legale u Rigulamentu UE 2016/429 (Animal Health Law), l’uturità sanitarie applicanu a misura radicale di u stamping out (l’abbattimentu tutale di i mandri) à a prima positività à a Dermatite Nodulare Bovina (LSD). Mandri sani di bovini endemichi, addestrati in libertà, sò sanu sanu macellati par ùn bruticà i registri cummerciali di i mercati cuntinentali, mentre a pulitica lucale si limita à scaricà a colpa nantu à e normative europee.
À i pastori sò imposte campagne di vaccinazione furzata chì causanu in u campu aborti, sterilità è morte di i viteddi, senza chì quessu salvi l’animali vivi da u risicu di l’abbattimentu preventivu. Quale Chiede ghjustificazioni scentìfiche o garanzie vede ghjunghje in e so tance decine d’agenti di e forze di l’ordine cù equipaghjamentu anti-ribelli, chì imponen l’entrata di i veterinari è allunananu i vicini è i cumitati chì si sò avvicinati par amustrà sulidarità. Ssa gestione militare di una sèmplice urgetzia sanitaria hè in tuttu in linea cù un pianu studiatu par distrughje e risorse di sopravvivenza autònoma de l’isula è prumove u spupulamentu feroce di u campu. L’aziende tradiziunali sò custrette à dipende da i cumpensi di u statu è da i favori pulitichi, e tance sò tzedute à scambiu di soldi o sottu à minaccia, mentre i vulturi finanziarii è i dilinquenti di ogni spezia prosperanu.
L’estrativismu custieru: u casu Cala Finanza
U mudellu di bypass ierarchicu hà da pocu cuminciatu à truvà a so applicazione a più devastatrice è sfacciata in u settore immubiliare di lussu in Cala Finanza, in a cumuna di Loiri Porto San Paolo, in Gallura. Quì, a sucità milanesa Tavolara Bay s.r.l. è u Gruppo Fasano, una multinaziunale brasiliana, anu pianificatu a privatizzazione è l’urbanizzazione di circa 50 ettari di costa sottu à un riggimu di prutezzione materiale è integrale, previdende un albergu di 5 stelle, 30 ville, un campu di golf è attracchi par i yaghts in un mare sottu prutezzione.
Par capisce cumu hè pussibile chì un’area di cusì altu valore ambientale in u centru di u Mediterraniu sia agredita da e multinaziunali, tocca à fighjà versu l’internu, micca versu l’esternu. L’operazione hè stata legalmente pussibile cù a delibera di u cunsigliu cumunale di u paese pertuccatu, chì hà vutatu par trasfurmà l’area prutetta in zona turistica. Malgradu chì a cunferenza di servizii imminente fussi cumposta da cinque pareri negativi impussibili da superà da a Soprintendenza di Sassari, da u Corpu Forestale è da trè Direzzioni Generatrici di a Regione Sardigna, u prughjettu hè statu utorizatu in Roma.
U 9 di ferraghju di u 2026, a Presidenza di u Cunsigliu, usendu e deroghe di a ZES Unica, hà emessu l’utorizazione finale par dà a luce verde à l’opere, annullendu tuttu u sistema di prutezzione sardu. Nantu à u territoriu, i citadini si sò ritruvati cù tance finu à a marina è di ghjinepri prutetti tagliati par apre camini di trasportu, tuttu quessu in un situ di custruzzione chì mancava di u cartellu ubligatoriu di principiu di l’opere. Davanti à l’abusu, ùn cunfidendu più in l’istituzioni pùbliche, a pupulazione hà dumandatu l’interventu di l’ativisti è di i cumitati, scuprendu solu in quellu mumentu u tradimentu di u so merre stessu, chì hà agitu cum’è facilitatore par legittimà l’operazione.
A manipulazione di i media è a risposta di a sucità civile
Par fà digerisce ssa occupazione, i media naziunali di a linea principale portanu avanti una prupaganda feroce in cuntrariu. E resistenze sarde sò di cuntinuu culpabilizate è pinte cum’è riligate è anti-ecunòmiche, accusendu i citadini, i cumitati è i pastori d’esse irresponsabili è di causà sfarenti prublemi à tuttu u Statu talianu. Ssu racontu divide u tissutu suciale: a maiò parte urbanizata di a pupulazione tande à firmà intrappulata in l’ambas di a prupaganda di u prugressu, mentre chì l’abitanti di l’aree rurale, chì campanu in a so carne e sprupriazione, l’abbattimenti di u bame è a devastazione di i so lochi di travagliu, sviluppanu una cuscenza chjara è d’allerta di a cundizione di culonia.
I sardi, parò, smentiscenu cù l’evidanza u tentativu di fà li passà par gnuranti: l’isula pò vantà una densità storica, culturale è intelletuale espressa cù figure d’impurtanza internaziunale. Hà datu a luce à persunalità di primu pianu cum’è una premiu Nobel, scentifichi, ghjuristi, artisti, architetti, pulitichi è filòsufi, finu à ghjunghje à u mondu di a moda, di u spettaculu è di u sportu. Oghje, ssa listessa cultura chì hà crisciutu cusì tante ecellenze si misura cù una rialità assai dura. U dibattitu hè vivu è l’angoscia par u futuru di u territoriu hè tangibile.
L’urgetzia supera i cunfini di l’isula par chjachjarà direttamente cù e rialità è i citadini chì, in tutta l’Europa, patenu e listesse logiche di cuesione nantu à i so territorii è nantu à i so diritti fundamintali. À i sardi custretti à emigrà par truvà prupusizioni, ma chì ricunnoscenu in i so esiti u patrimoniu geneticu è culturale di a Sardigna, vi chedemu di mette e vostre cumpetenze è a vostra utorità in u vostru campu à u serviziu di u populu sardu chì, malgradu tuttu, ricusa di rende si.
À qualunqui chì capisce a gravità di ssa inclinazione, li chedemu di fà ecu à a nostra voce.
